Au trecut deja 3 săptămâni de când ne-am întors din Kenya. Mă gândesc cu mare plăcere la clipele minunate petrecute acolo şi pot spune ca a fost cel mai frumos concediu.
In ziua de 9 februarie 2010 am plecat cu sufletul strâns în concediu în Kenya. Nu mă gândeam decât că este o nebunie şi nu înţelegeam, chiar daca îmi doream acest lucru, de ce mi-am ales aceasta destinaţie. După o călătorie de 29 de ore de când am plecat de acasă şi până am ajuns în Mombasa am reuşit sa ne întâlnim cu cei care ne aşteptau de la firmă. Ne-au luat cu un microbus şi ne-au spus ca mai avem 1h-1h 1/2 până la destinaţie.
Drumul de la aeroport până la hotel a trecu prin zona periferică şi prin centrul oraşului Mombasa. Neliniştea mea, chiar daca eram foarte obosită, a început sa crească. Nivelul de trai şi locurile prin care treceam erau mult diferite de ceea ce văzusem până acum. Singurul lucru frumos în acele clipe era apusul de soare care făcea o impresie şi mai puternica asupra locurilor. Am văzut multe reportaje despre ţările lumii a treia, dar să fi acolo este cu totul altceva, simţi ca ai atât de mult când cu puţin timp înainte nu dădeai prea multă importanţă multor amănunte din viaţa ta.
După ce pe tot drumul am văzut multa sărăcie şi mizerie s-au deschis porţile hotelului Diani Reef Beach Resort&Spa unde ne-au aruncat la picioare petale de trandafiri, ne-au întâmpinat cu şampanie, un suc rece de portocale şi bineînţeles prosopul pentru revigorare care nu a lipsit de la nici o locaţie pe tot parcursul călătoriei. Formalitatile la cazare nu au durat prea mult şi am ajuns într-o cameră foarte frumoasa unde aveam de toate. Prosoapele erau în forma de elefanţi şi hipopotami (aşa i-am văzut eu, Nicoleta spunea ca sunt caracatiţe), multe petale de trandafiri, un coş cu fructe proaspete şi o prăjitură proaspăta şi bună.
Seara am servit masa la restaurantul hotelului, a fost bufet şi puteai sa serveşti ce doreai, erau de toate - peste, pui, curcan, porc, fructe de mare, salate şi multe, multe altele, iar dulciurile erau mai bune ca la Paris.
Dimineaţa la micul dejun puteai iarăşi să mănânci de toate, dar în special fructele erau proaspete şi foarte bune. Tu spuneai ce fructe vrei şi ei ţi-le curăţau şi tăiau tu doar să le bagi în gură.
Prima zi pe plaja a fost mai stingheră, nu ştiam prea bine ce ar trebui sa facem şi ce nu. Cât stăteai pe plaje totul era ok, nu te deranja nimeni decât să te întrebe dacă mai doreşti ceva sau eventual să-ţi aducă câte un prosop revigorant. Când ne duceam să înotăm în Oceanul Indian imediat apăreau localnici dornici să-şi vândă diversele produse sau numai să vorbească cu tine. Nu mi-a fost nici o clipa teama în primul rând ca erau foarte prietenoşi, dar nu obraznici, poate un pic prea insistenţi uneori, însă în permanenţă era câte un poliţist după noi care ne supraveghea.
Când faci cumpărături în prima zi cu siguranţă iţi vei da seama la sfârşitul vacanţei ca ai fi putut negocia mai bine. Dar nu ne pare rău ca am dat şi 15 euro pe un breloc din abanos şi 3 euro pe un lanţişor care spre sfârşit l-am cumpărat şi cu 1 dolar. Însă prima data am cumpărat de la un masai adevărat, iar ultima dată de la un localnic din Mombasa (produsele erau aceleaşi).
Prima zi s-a încheiat cu o cina minunata care ne-au servit-o pe plaja, într-o ambianta deosebita. Am avut şi muzica live şi program artistic, totul a fost minunat.
A doua zi ne-am trezit mai dimineaţa şi ne-am dus sa ocupam locuri mai bune pe plaja. Cat am stat în Mombasa a fost foarte cald, insa pe plaje briza era foarte plăcuta şi puteai sa stai toata ziua fără nici o problema, bineînţeles o mare parte din timp sub umbrela. Am servit micul dejun după care au făcut “safari beach” aşa ne-au spus locuitorii sa numim plimbarea de 1 1/2h care am făcut-o pe fundul Oceanului. În aceea dimineaţa oceanul era foarte retras faţă de plaje. În faţa hotelului este un mare recif de corali. În ochiurile de apa care se formau după reflux erau multe şi minunate vietăţi marine care supravieţuiau până la flux. Am văzut peşti multicolori, arici de mare (cei negri sunt masculi şi cei deschişi la culoare femele) cărora li se vedeau şi ochi portocalii, mici caracatiţe, crabi care stăteau ascunşi în scoici şi multe vietăţi care te fascinau. Pentru aceasta plimbare iţi trebuie şi o încălţăminte adecvata, eu fiind în papuci mi-a fost mai greu sa merg prin toate aceste vietăţi, dar localnicul care ne-a însoţit de multe ori îmi făcea cărare printre ele. Aceasta plimbare m-a costat 20 dolari, dar m-am simţit mai în siguranţa aşa, deoarece erau anumite locuri prin care sa treci, ei le cunoşteau, noi nu.
După aceasta plimbare mi-am dat seama ca am făcut totuşi o imprudenta lăsând în toată aceasta perioada pe plaja în geanta, mulţi bani. Din fericire nu mi-a dispărut nimic, dar ghidul nostru m-a sfătuit sa nu mai fac aşa pentru ca peste tot sunt hoţi. Noi nu am avut nici un incident neplăcut pe întreaga perioada a vacantei.
Administraţia hotelului pentru a ne face cat mai plăcuta vacanta ne făcea în fiecare zi program, noi nu l-am urmărit prea mult dar, din program făcea parte volei pe plaje şi în piscină, demonstraţii de health food, fotbal pe plaja, aerobic în piscină şi multe alte activităţii. Bineînţeles acesta era programul pentru adulţi, copii aveau alt program. La Maya Spa Health în incinta hotelului puteai sa iţi petreci o buna parte din timp pentru un masaj şi diverse proceduri de relaxare şi revigorare, acestea contra cost, preturile erau medii şi te simţeai foarte bine după, merita.
Seara când serveam masa au venit un grup de masai şi au dansat tradiţional era diferit de ceea ce văzusem până atunci ţipau mult şi săreau cat puteau de sus, era ceva inedit. După ce si-au terminat programul artistic au aranjat pe holurile hotelului un mic târg cu produse tradiţionale, în special podoabe făcute din piatra sau lemn de abanos, erau drăguţe dar destul de scumpe, am cumpărat ceva de pus la gat şi o brăţara şi am dat 2000 şilingi kenyeni, cca.20 euro, în Masai Mara am găsit acelaşi lucru cu 800 şilingi kenyeni, scriu aceste lucruri pentru cei care au şi safari în program şi în special la Masai Mara în mijlocul rezervaţiei este un loc în care poţi găsi cele mai ieftine suveniruri au foarte multe şi sunt foarte frumoase.
A treia zi dimineaţa la ora 6 ne-am întâlnit cu John care ne-a fost şofer şi ghid în cele 8 zile de safari.
Drumurile între localităţi în Kenya sunt foarte bune, făcute de chinezi, îinsa cele din rezervaţii sunt cu multe denivelări şi mult praf, dar daca nimereşti un şofer bun ştie pe unde să o ia. Noi am avut noroc de un şofer excelent din toate punctele de vedere.
Primul safari a fost în rezervaţia Tsavo Est unde eşti imediat impresionat de pământul foarte roşu, de întinderea savanei şi de liniştea din jur. Prima dată am văzut un cameleon, apoi un grup de struţi ne-au tăiat calea, masculul era foarte frumos negru închis cu portocaliu, după aceea am început sa vedem antilope impala, tabaco, maimuţe şi mai târziu elefanţii roşii şi buffalo. Antilopele şi maimuţele mergeau pe lângă maşina noastră. Am văzut lei însă prima data dormeau, după ce am servit prânzul ne-am întors şi se treziseră. Cred ca în fiecare zi am văzut lei din ce în ce mai aproape şi mai frumoşi. După primul safari ne-am cazat, am servit prânzul şi ne-am odihnit la piscina hotelului. La 100 -200 m de locul unde serveam masa erau 2 ochiuri de apa unde veneau animalele să se adape. La prânz au fost elefanţii, iar seara mulţi buffalo. După ce coborai multe scări era amenajat un loc unde puteai sa observi foarte aproape animalele. Dacă animalele erau acolo puteai să stai minute în şir fără să te plictiseşti.
În al doilea safari de după amiaza am văzut zebre, elefanţi, girafe şi o alta familie de lei, dar aceasta era mai îndepărtata.
Seara a trecut repede, iar a doua zi la ora 6,30 ne-am reînceput călătoria spre Nairobi. La prânz am ajuns şi am servit masa la celebrul restaurant “Carnivore” unde se serveşte carne atâta cât poţi mânca, dar trebuie să ai mare grijă totuşi la stomacul tău. Grupul nostru fiind de 25 de persoane ne-au aşezat la doua mese şi ne-au aşezat un steguleţ pe care trebuia să-l coboram dacă terminam de mâncat. Masa unde am stat noi a terminat şi desertul şi cafeaua iar cealaltă masa nu lăsase încă steguleţul. Acesta a fost motivul pentru care i-am aşteptat încă aproape o jumătate de ora a doua zi dimineaţa pentru ca se simţeau foarte rău.
După ce am servit masa am vizitat centru de girafe unde am putut noi sa le dam din mana sa mănânce, au fost unele persoane care le-au hrănit chiar din gura lor, îşi puneau intre buze bucăţica de hrana speciala şi girafa o lua cu limba. Am vizitat muzeul Karen Blixen – locul unde s-a filmat “Out of Africa” şi am ascultat povestea reala a baronesei Karen von Blixen-Finecke. şi acum se mai găsesc în faţa casei câţiva arbori de cafea, noi nu am văzut plantaţia de cafea, dar ne povesteau ca mai exista.
La Nairobi este o aglomeraţie asemănătoare cu o ora de vârf în Bucureşti. Am reuşit în final sa ajungem la hotel. Holiday Inn Nairobi este un hotel deosebit având un aer de colonialism, ne-am simţit foarte bine şi am avut tot ceea ce ne trebuie.
In ziua a 3 de safari am plecat la ora 7 înspre rezervaţia Masai Mara. Drumul până la rezervaţie a fost cel mai rău, insa după ce am intrat în rezervaţie şi au început să apăra animalele a fost OK. Aici sunt foarte multe animale, dacă în primele zile le vedeam destul de răzleţe şi mai depărtate, aici le vedem foarte aproape şi împreuna, zebre cu antilope şi destul de aproape buffalo, gnu cu elefanţi şi struţi. Am făcut sute de poze cu toate animalele pe care le-am văzut, pe unele nici acum nu ştiu cum se numesc, John ne spunea de fiecare data, dar erau denumiri ciudate pe care le uitam. Avem insa o lista cu toate animalele pe care le-am văzut, când vom avea timp o sa identificam denumirile cu fotografiile. în cele 2 zile de safari în Masai Mara am văzut cele mai multe animale, am stat la 2 metri de lei şi am servit prânzul în mijlocul savanei.
Înainte să ne cazam în Masai Mara l-am rugat pe John sa ne duca intr-un sat de Masai. Nu a fost nici o problema contra sumei de 50 de euro de maşina ne-au dansat de bun venit, ne-au arătat tehnica focului, ne-au arătat frunzele pe care le folosesc să-şi îngrijească unghiile, erau foarte rigide aproape ca un glaspapir şi ne-au lăsat sa facem cate fotografii dorim. Nu iţi poţi imagina cum trăiesc, au casele, de fapt cocioabele, construite din rahat de elefant. Înăuntru este foarte întuneric, pentru ca nu au decât o fereastra de maxim 10 cmp să nu intre muşte şi ţânţari, dar oricum acolo am văzut foarte multe muşte. Fumul iese prin acoperiş pentru ca nu au un cos de fum. Nu au apa şi mănâncă ceva ce seamănă cu mămăliga noastră dar este alba. Trăiesc în mijlocul savanei şi nu le este frica de animalele sălbatice, sunt în permanenţă înveliţi în pături roşii (kanga), pentru ca seamănă cu focul şi animalele nu se aproprie.
In satul pe care l-am vizitat aveau şi o şcoala moderna construita de oameni cu suflet care vor sa le arate acestor oameni ca exista o lume mai buna ca a lor. În şcoală erau foarte mulţi copii, noi am luat cate ceva cu noi (bomboane, napolitane, eugenii, creioane colorate şi carioca) chiar daca punga era foarte mare nu au fost suficiente pentru toţi copii. Ne-au arătat şi sălile de clasă, copii erau foarte cuminţi şi liniştiţi. Învaţă în special matematica şi engleza. Sunt foarte ascultători şi chiar dacă erau morţi de foame stăteau în rând şi nu se îmbulzeau când le împărţeam ce aveam. La şcoala noi am făcut şi donaţii . După ce vizitezi un astfel de loc rămâi pe gânduri şi nu poţi să nu mulţumeşti că te-ai născut într-o alta lume.
După încă un sfert de ora am ajuns la Mara Sopa Lodge unde am stat 2 nopţi. Cazarea şi servirea au fost ireproşabile, toţi încearcă sa te facă sa te simţi bine, ţie nu iţi rămâne decât să zâmbeşti şi să uiţi de toate problemele pe care le ai acasă. Intr-una din seri au venit şi aici masai şi au dansat, după care la ora 22 pe terasa din spatele barului puteai sa urmăreşti cum se hrănesc hienele. Hienele arătau altfel decât le ştiam eu erau mari şi aveau urechile rotunde, după ce au terminat ele au mai venit şi alte animale sa mănânce ce a rămas. Totul nu a durat mai mult de 10 min. dar a fost impresionant pentru ca erau foarte aproape.
Niciodată pe parcursul întregii călătorii nu am avut probleme cu mâncarea întotdeauna găseai ceva ce iţi place. A fost foarte multa şi foarte diversificata. A doua seara la Masai Mara am avut seara Indiana cu mâncare specifica şi aranjamente deosebite.
Ceea ce nu am scris, însă a fost întâmplarea care ne-a impresionat cel mai mult a fost naşterea unui pui de antilopa topi. Ne întorceam acasă când şoferul nostru a văzut pe marginea drumului o antilopa care se pregătea sa nască, am stat lângă aceasta antilopa până când puiul nou născut s-a ridicat în picioare şi a început sa sugă. Am ajuns mai târziu cu o ora decât trebuia sa ajungem dar a meritat, nu ştiu daca vom mai avea ocazia sa vedem aşa ceva în sălbăticie.
Daca până acum călătoria a fost foarte frumoasa, la Navaisha a atins punctul culminant. După o plimbare cu barca pe lac foarte aproape de hipopotami şi multe pasări, am mers pe jos pe lângă zebra, antilope impala, şi gnu. Am fost cazati într-o Lodge care te lăsa fără cuvinte. Camera era foarte mare, hexagonala, iar peretele exterior era numai din sticla. După ora 8 în faţa casei au venit antilope, surami, zebra, gnu şi alte animale cărora le auzeai şi respiraţia în liniştea serii.
După masa de prânz am avut o experienţa cu maimuţele. Chiar dacă peste tot sunt panouri sa nu hrănim animalele, având la noi 2 banane ne-am gândit să le dam la maimuţe. Eu am împărţit una la mai multe, dar se apropiau destul de mult şi deveneau chiar agresive am fost nevoita sa le dau şi coaja sa mă lase împace, însă Nicoleta avea cealaltă banana şi tocmai îi spuneam sa o dea unei maimuţe care avea un pui micuţ şi a venit un maimuţoi care a tras de banană cu multă putere, în prima faza Nicoleta trăgea şi maimuţoiul nu se lasă mai prejos până când a băgat şi colţi în banana. Nicoleta când a văzut ce dinţi are i-a dat banana cu totul. Nu am reuşit sa facem fotografii cu acest moment, dar ne-a rămas o amintire de neuitat şi învăţătură să nu mai hrănim animalele.
Lake Navaisha Sopa Lodge este foate mare, are în jur de 25 de căsuţe cu cate 4 camere, noi am stat la nr. 81 şi de la intrare până la noi făceai intre 8-10 min.. Aici a fost singurul loc în care a plouat. Sunt umbrele în toate camerele peste tot unde am fost.
Următoarea locaţie a fost Amboseli cu frumuseţea ei şi în special cu Kilimanjaro. în ziua în care am ajuns era foarte înnorat şi nu prea am reuşit să-l vedem însă a doua zi dimineaţa s-a arătat în toata splendoarea lui. Este atât de impunător, iar zăpada strălucea în razele soarelui de rămâneai fără cuvinte.
In parcul naţional Amboseli am simţit cele mai mari emoţii, nu poţi să spui că nu simţi nimic când un leu trece pe lângă maşina ta şi puţin mai târziu şi o turma de elefanţi trec prin spatele maşinii. După cum spuneam am avut un şofer excelent se băga în faţa tuturor şi ştia imediat care este locul prin care vor trece, noi eram mereu primii. Tot în aceasta zi am văzut ghepardul. Se ştie ca acesta dispare foarte repede, după ce a fost anunţat de locaţia unde s-a văzut un ghepard, John ne-a rugat sa stăm jos şi cu o viteza de 80 Km/h, în savană viteza maxima este de 30 – 40 km/h, a reuşit sa ajungă după o cursa nebuna pentru a putea noi sa vedem ghepardul. A merita aceasta cursa.
Ultima destinaţie din circuitul “Aventura în Kenya” a fost Parcul Naţional Tsavo Vest aici veneau elefanţi şi buffalo sub balconul nostru. Auzeai zgomotul urechilor când le mişca, iar seara chiar dacă s-a lăsat o ceaţă groasă îi puteai auzi cum sforăie. În aceasta locaţie ar fi trebuit sa vedem şi rinoceri însa nu i-am văzut. Rino a fost singurul pe care nu am reuşit sa-l găsim. Seara după ce am servit masa s-a pus într-un spaţiu special amenajat o pulpa de animal pentru a veni leopardul. Nu a trecut mult timp şi a venit, eram la 50-100m de el se auzeau oasele cum troznesc în gura lui. Era atât de frumos, petele pe el erau atât de regulate, iar acesta avea coada neagra. Astfel ne-am dat seama ca nu după mult timp a venit altul şi apoi şi al treilea. Foarte aproape de locul unde stăteam a venit şi un porc spinos, este atât de frumos şi interesant. I s-au dat şi lui câţiva cartofi sa mănânce. Mergea pe lângă leopard fără nici o problema.
Fiecare zi a avut frumuseţea şi ineditul ei, a fost o vacanta pe care nu o voi uita niciodată şi sper ca totuşi voi reveni în Kenya. Ar mai fi foarte multe de scris, dar ceea ce am trait şi simţit mi-a creat o stare de linişte sufleteasca şi parca sunt alt om.
Ultimele trei zile le-am petrecut în Mombasa în frumuseţea şi luxul hotelului, unde ne-am odihnit înainte de a începe lungul drum spre casa.
A fost foarte frumos şi mai am încă zâmbetul pe buze când mă gândesc la aceasta vacanţă.